Home Page
Investigation 13 Nov 12

Ocupați Armata: Lupta pentru cazărmile ruinate ale Balcanilor

Spre deosebire de Croatia și Slovenia, în Serbia activiștii și autoritățile nu au reușit să ajungă la o înțelegere în lupta dintre idealuri si interese imobiliare

Miodrag Sovilj
BIRN
Novi Sad, Pola și Ljubljana

George Kolarski s-a trezit la timp ca să prindă sfârșitul. A auzit vocile alarmate care acopereau zgomotul facut de vechiul generator rusesc și a văzut câinii polițiști și aburii respirației lor în aburii dimineții. Și a știut că totul s-a terminat.

Poliția militară mai fusese și altădată, dar numai ca să verifice actele de identitate ale activiștilor. De data aceasta aduseseră și câini ca să-i gonească de acolo.

George și prietenii lui își petrecuseră noaptea în vechile barăci, înghesuindu-se ca să se încălzească. Spărseseră încuietorile ca să pună mâna pe clădire. Dacă stăteau acolo peste noapte, erau siguri că nu-i mai închidea nimeni afară.  Stătuseră de pază dar, când a sosit clipa, evacuarea a fost brutală.

 “Nu am avut curajul să-mi susțin drepturile”, spune George, 26 ani, al cărui păr este adunat în șuvițe pe mijlocul capului și ras pe părțile laterale. Amintindu-și de acea dimineață de ianuarie, spune că activiștii au renunțat la orice urmă de rezistență când poliția a adus întăriri.

Cazarma din Novi Sad este din nou inaccesibilă publicului.

Înghețați și speriați, au făcut ce li s-a spus și s-au strâns afară cu tot cu lucruri.

O ceată de oameni se adunase pe stradă. Unii strigau la polițiști. Nimeni nu a încercat să-i oprească. Inainte de prânz clădirea era golită și ferecată, iar ocuparea imobilului născută din efemerul experiment de manifestare a  conștiinței sociale sârbești se încheiase.

Cât timp ocupaseră cazarma Archibald Reiss, activiștii încercaseră să pună bazele unui centru cultural alternativ la Novi Sad, al doilea mare oraș al Serbiei și capitala provinciei Voievodina. Probabil că orasul este bine cunoscut tinerelor generații de europeni pentru că este gazda festivalului anual Exit.

Ocupanții clădirii susțineau că orașului îi lipsește un spatiu pentru  cultura alternativă. Sperau să creeze în cazarmă un loc pentru seminarii și spectacole, o casă pentru muzicieni, activiști și artiști.

Preluarea ilegală a clădirii militare în ruine a provocat agitație în oraș. Deși nemaiîntîlnită în Serbia, tactica fusese testată cu succes la Pola – orașul de pe litoralul croat - și la Ljubljana, capitala Sloveniei. Acolo, activiștii ajunseseră la un acord cu autoritățile, dobândind  în cele din urmă un statut legal.

Cei ce ocupaseră cazarma din Serbia aveau idealuri comune cu tovarășii lor din Croația și Slovenia. Eșecul lor însă a fost provocat de o realitate cu totul diferită.

Disputa legată de cazarma Archibald Reiss a pus în balanță cererile artiștilor și nevoile soldaților sârbi.

S-a dovedit că și dacă există motive serioase pentru a incălca legea pentru a promova cultura, ele nu înseamnă mare lucru pe timp de criză economică. Și în niciun caz nu pot pune la îndoială dreptul armatei de a dispune cum dorește de proprietatea sa – chiar așa deteriorată cum e.

 ‘Beneficiu pentru societate’

Cazarma Archibald Reiss a fost construită prin anii 1890, pentru soldații din Imperiul Austro-Ungar din care facea parte Novi-Sad la vremea respectivă. Clădirea poartă numele unui medic neamț suținător al sârbilor la începutul secolului al XX-lea.

Imobilul cu două etaje are ferestre largi și o fațadă galben deschis. In comparație cu atracțiile istorice din centrul orașului, cazrtama are un aer cumva funcțional. În comparație cu o cazarmă sârbească modernă, clădirea pare  grandioasă.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Institutului pentru Protecția Monumentelor Istorice, principala instituție de conservare a patrimoniului din Novi Sad, datorită valorii sale “istorice si arhitecturale”, complexul este protejat potrivit unui ordin special.

Potențialul său financiar este evident: este situat pe un teren foarte  scump cotat pe piata imobiliară – o suprafata de 10 000 de mp în centrul orașului Novi Sad.

In 2011 Serbia a renunțat la serviciul militar obligatoriu pentru tineri. Găzduind doar câțiva recruți, cazarma Archibald Reiss și-a pierdut din  importanță.

Cazarma este considerată parte a patrimoniului orașului.

Complexul se află pe lista unor proprietați lăsate în paragină pe care armata în dificultate financiară încearcă să le vândă unor investitori privați.

Cazarma a fost evacuată în vara lui 2011. Potrivit unui plan guvernamental de lichidare a bunurilor armatei, clădirea a fost oferită mai întâi autorităților locale,  în acest caz, primăriei orașului Novi Sad. Dar aceasta nu a avut bani pentru o asemenea achiziție.

Pe 22 decembrie 2011, o rețea neoficială de tineri activiști, auto-intitulați Centrul de Inițiativă Socială – a intrat cu forța în complex.

În timpul scurtei lor șederi, activiștii au curățat camerele și, cu mobilier provenit din donații, au încercat să le facă cât mai primitoare. S-au străduit să se facă simțiti și în comunitate, distribuind mâncare pentru cei săraci și oferind copiilor cadouri de Crăciun. Seara, aici funcționa un cinematograf.

Cazarma ar fi trebuit să devină un loc de manifestare pentru indivizii și organizațiile care “nu aveau spațiu sau bani sa plătească chirii scumpe” spune Ivana Volic, una din persoanele care au inițiat această mișcare. “Întreaga societate ar fi avut de câștigat”, mai spune ea.

Activiștii au cerut permisiunea autorităților locale de  a folosi cazarma drept centru cultural, dar solicitatrea lor a rămas fără răspuns.

Pe 13 ianuarie 2012, autoritățile au pus capăt ocupației și poliția i-a evacuat pe activiști. Cazarma este încă de vânzare. Încă nu s-a găsit un cumpărător.

Un spațiu foarte bine cotat

Vânzarea clădirii  face parte dintr-un plan mai mare de a obține bani pentru case destinate miilor de actuali și foști ofițeri și familiilor lor. Unii dintre aceștia nu au case din anii 1990, de când s-au refugiat în Serbia, odată cu dezintegrarea Iugoslaviei.

Colonelul Aleksandar Ilic, însărcinat oficial cu vânzarea clădirii, estimează că valoarea proprietății militare se ridică la un miliard de euro. Astfel, spune el, se  va putea susține construcția a 12 500 de apartamente.

Autoritățile sârbe sunt într-o situație neplăcută pentru că nu au reușit să-și onoreze obligația de oferi locuință celor 14 500 de ofițeri și funcționari ai ministerului apărării.

CUM SE DESFĂȘOARĂ LUCRURILE ÎN DANEMARCA

Christiania, Copenhaga, - cel mai cunoscut centru alternativ de cultură din lume  - a scăpat de amenințarea “normalității”.

Fostul complex militar din centrul capitalei daneze  a fost oficial în proprietatea statului. Din ani ’70 este ocupat de hipioți și boemi care resping ideea de proprietate și posesie.

Anul trecut statul și-a anunțat intenția de a vinde spațiul și le-a oferit rezidenților posibilitatea de a cumpăra terenul pe care locuiesc. Unii au protestat susținând că proprietatea privată le subminează valorile comunitare. Alții s-au temut că locul va ajunge pe mâna dezvoltatorilor care îi vor alunga pe ocupanți.

În cele din urmă ocupanții au ajuns la un acord cu statul, cumpârand acțiuni prin să finanțeze achiziția terenului.

 “Nu se mai tem că poliția îi va scoate din casele lor“ spune avocata Line Barfod, a cărei firmă s-a ocupat de vânzare. “Își pot dezvolta în continuare comunitatea liberă în care trăiesc”.

În Voievodina cam 800 de familii locuiesc în proprietăți ale armatei aflate în stare de degradare sau în case închiriate. Cu câțiva ani în urmă, unele familii au fost cazate chiar în cazarma Archibald Reiss.

În calitate de proprietar legal al cazărmii, armata avea tot dreptul să-i evacueze pe activiști, motivând că prezența ocupanților putea descuraja interesul unor potențiali cumpărători.

Și totuși, activiștii susțineau că împiedică deteriorarea clădirii. În timpul scurtei lor șederi, au înlocuit o parte din țigla de pe acoperiș.

Oficiali și experți din Novi Sad au criticat strategia care – în așteptarea unui cumpărător -  a abandonat o clădire istorică pe timp nelimitat.

Chiar dacă nu îi susțin neapărat pe activiști, aceștia sunt de părere că o asemenea clădire nu trebuia lăsată în starea actuală, nelocuită și în grija nimănui.

Aleksandar Jovanovic, fost președinte al consiliului local, spune ca Archibald Reiss face parte din “patrimoniul cultural” al orașului și că protejarea imobilului ar fi trebuit să fie încredințată civililor.

“Clădirile neîngrijite se distrug rapid. E mai bine să fie prost îngrijite, decât deloc”, spune el.

Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) nu a avut acces în imobil pentru a verifica starea acestuia. Colonelul Ilic admite totuși că este posibil ca valoarea clădirii să se fi diminuat de când a fost abandonată. El susține că Ministerul Apărării refuză să mai investească în întreținerea clădirilor scoase la vânzare.

Criticii afirmă că atitudinea armatei reprezintă neglijarea deliberată a unei clădiri valoroase.

Cu cât va rămâne mai mult timp neocupată, cu atât se va deteriora mai repede și atunci se va pune problema demolării imobilului, spun cei care critică atitudinea autorităților. Atunci doar terenul își va păstra valoarea, ca loc pe care se va putea construi ceva nou.

 “Este îngrozitor faptul că armata și statul acționează ca niste proști agenți imobiliari”, spune Aleksandar Bede, renumit arhitect și urbanist din Novi Sad.

Experții spun că starea clădirii abandonate se deteriorează.

Bede este de părere că armata a supraestimat valoarea complexului și că este foarte puțin probabil să primească prețul cerut, în special în mijlocul unei crize economice. Oricine ar cumpăra, probabil va trebui să demoleze structura. “Mai devreme sau mai târziu, vom vedea un mall pe locul cazărmii” spune el.

Chiar dacă starea clădirii îi îngrijorează pe experți și activiști, armata nu pare să fi încălcat vreo lege în ceea ce privește administrarea imobilului.

Armata nu a comentat în niciun fel afirmația că strategia pe care a ales-o ar putea duce la demolarea cazărmii. Nu există nicio dovadă că locul este destinat unei construcții noi, așa cum se bănuiește.

În apărarea planului adoptat de armată, colonelul Ilic a declarat pentru BIRN că valoarea terenului ar putea să crească în timp.

 “Valoarea întregului complex este influențată nu numai de clădirea propriu-zisă, ci și de teren și amplasarea acestuia”. “Valoarea locului pe care se află terenul crește în timp“.

Colonelul Ilic spune că armata este gata să scadă prețul cu 60% dacă nu apare vreun cumpărător.

Doar prețul terenului  - fără clădiri -  este estimat de un agent imobiliar particular la 800 000 – 1 200 000 de euro.

Acorduri tacite

Nevoile tinerilor activiști nu sunt întotdeauna incompatibile cu cele ale armatei.  Pe litoralul croat, la Pola,  cele două grupuri împart spațiul unei foste cazarme ce se întinde pe 17 000 mp.

Karlo Rojc este cel mai mare spațiu de acest fel din fosta Iugoslavie. A fost lăsat în paragină  după ce – la începutul anilor ’90 – a găzduit refugiați de război. Activiștii l-au luat în stăpânire acum 15 ani.

Astăzi, funcționează ca un centrul cultural informal, găzduind evenimente și intalnirile a peste 70 de asociații locale: companii de dans și teatru, organizații ale suporterilor de fotbal, ale punkiștilor sau ale “hacktiviștilor”, precum și un sindicat al foștilor soldați.

Karlo Rojc a supraviețuit în parte și datorită unei mișcări neobișnuite a consiliului local. În anii ’90, armata datora orașului milioane de euro, sume rezultate din taxe locale neachitate.

Metelkova din Ljubljana reprezintă acum o atracție turistică.

Pola a achiziționat cazarma în contul datoriei. Dar orașul nu avea mijloacele necesare pentru întreținerea proprietății. A făcut o înțelegere cu activiștii care preluaseră clădirea – aceștia aveau să renoveze spațiul, urmând ca – în schimb -  autoritățile să le legalizeze  statutul.

“Daca nu ar fi fost datoria armatei, nu cred că ne-ar fi dat clădirea atât de ușor”, spune Erik Luksic, responsabilul departamentului cultural în consiliul orașului Pola.

Ca și în cazul cazărmii Archibald Reiss din Novi Sad, ocupanții țintiseră o clădire pe care nimeni nu-si putea permite s-o administreze – dar reacția a fost foarte diferită.

 “Autoritățile locale nu au trimis poliția” spune Luksic. “Pur și simplu, i-au tolerat [pe activiști].”

Ocuparea ilegală a clădirilor lăsate în paragină pare să devină legitimă prin faptul că aduce un lucru necesar comunității și aduce  economii la bugetul local.

Cea mai veche cazarmă transformată în centru cultural pe teritoriul fostei Iugoslavii se află la Ljubljana, capitala Sloveniei.

Complexul Metelkova a fost preluat de activiști în 1993, în urma unor confruntări cu poliția. În cele din urmă, administrația a cedat în fața activiștilor a căror campanie era susținută de figuri proeminente ale vieții publice.

Uros Grilc, oficial al consiliului orașului Ljubljana, spune ca Metelkova a devenit parte din peisajul cultural al orașului și o atracție turistică. Consiliul susține activiștii care funcționează ca un fel de minister al culturii autonom și se ocupă de proiecte respinse de autorități.

“Sarcina noastră este mult mai ușoară acum pentru că Ljubljana nu mai trebuie să cheltuiască mult pentru proiecte culturale” spune Grilc. Cei care vor sa facă proiecte sunt direcționați către Metelkova și “se auto-finanțează”.

Ca și în cazul orașului Pola, ocuparea spațiului reprezintă o înțelegere tacită cu autoritățile.

La Metelkova nu se tolerează traficul de droguri sau conflictele, iar activiștii sunt răspunzători de securitatea spațiului. În schimb, autoritățile se fac că nu văd încălcări minore ale legislației privind hrana și băuturile alcoolice.

Grilc spune că orașul a apărat Metelkova în confruntările cu autoritățile statului care au încercat sa impună regulamentele în spiritul legii.

 “Am reușit să-i liniștim, pentru că în acest loc nu există dezordine. Este bine organizat” spune el. “Ceea ce se petrece acolo nu este întotdeauna sută la sută legal, dar preferăm sa nu insistăm asupra legalității absolute în acest caz”.

Revenind la Novi Sad, activiștii spun că încă încearcă să obțină sprijin pentru preluarea cazărmii. Nu este clar dacă oamenii îi susțin sau nu.

Silvija Fekete, o educatoare de vreo 30 de ani, susține această campanie.

 “Nimeni nu folosea cazarma, nimeni nu o folosește acum”, ne spune ea. “Desigur, au intrat fără permisiune, dar uitați-vă cum e clădirea acum – arată mai rău decât înainte”.

Nikola Karmarkovic, student, 20 de ani, este mai puțin favorabil ideii. “Au intrat fără permis pe o proprietate privată, spărgând lacătele”, spune el. “Imaginați-vă că ar ocupa cineva casa voastră ... exact asta au făcut”.

 

Miodrag Sovilj este jurnalist la Novi Sad. Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului  Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, inițiat de Robert Bosch Stiftung și ERSTE Foundation, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editor: Neil Arun.

blog comments powered by Disqus

Stories

cheap-and-far-from-free-the-migrant-army-building-britain

Cheap, and Far from Free: The Migrants Building Britain

Job restrictions have left Romanian and Bulgarian construction workers underpaid and vulnerable to exploitation, a BIRN investigation reveals.

the-minority-report-jobless-ethnic-albanians-let-down-by-the-state

The Minority Report: Jobless Ethnic Albanians “Let Down by the State”

Frustration unites members of the minority across the region – but hopes of EU entry may have eased tensions in Montenegro.

occupy-the-military-squatters-struggle-for-the-balkans-derelict-barracks

Occupy the Military: Squatters Struggle for the Balkans’ Derelict Barracks

Activists and the Serbian authorities fail to find common ground in a battle of ideals and real estate – unlike in Croatia and Slovenia.

abandoned-twice-bosnia-s-orphans-left-in-the-lurch

Abandoned Twice: Bosnia’s Orphans Left in the Lurch

The fractured state is unable to monitor its orphanages properly, and nor can it provide any decent alternatives to the institutions.

collective-punishment-how-a-socialist-farm-lost-its-way-to-market

Collective Punishment: How a Socialist Farm Lost its Way to Market

BIRN digs deeper into the sale of a once-successful Croatian farm that went the way of many privatisations in the region – leaving workers jobless and out-of-pocket.

green-revolution-how-eco-activism-made-bulgaria-care-again

Green Revolution: How Eco-Activism Made Bulgaria Care Again

Environmental campaigners have shown they can fight the system – but how far can they fix it?

political-football-the-balkans-belligerent-ultras-avoid-penalties

Political Football: The Balkans’ Belligerent Ultras Avoid Penalties

Hooligans in Macedonia stoke the embers of ethnic strife, and – like their Serbian counterparts – often escape punishment.

secrets-and-lies-victims-of-albanian-communism-denied-closure

Secrets and Lies: Victims of Albanian Communism Denied Closure

Former political prisoners want truth and compensation – but their quest has become entangled in the country’s murky politics.

want-to-work-join-the-party-contacts-trump-merit-in-balkan-job-market

‘Want to Work? Join the Party’: Contacts Trump Merit in Balkan Job Market

Governing parties in Macedonia stand accused of reserving desirable public sector jobs for their supporters, driving frustrated youth abroad.

fissures-in-the-faith-rise-of-conservative-islamists-alarms-kosovans

Fissures in the Faith: Rise of Conservative Islamists Alarms Kosovans

Followers of stricter forms of Islam are demanding more rights in Kosovo, provoking a backlash among secularists.

Diaries

http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Eldin Hadzovic.jpg

A Vicious Circle

Eldin Hadzovic
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Dimiter Kenarov.jpg

Mountain Rescue

Dimiter Kenarov
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Ana Benacic.jpg

The Anonymous Host

Ana Benacic
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Samir Kajosevic.jpg

The Best of a Bad Deal

Samir Kajosevic
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Aleksandar Manasiev.jpg

Grassroots Support

Aleksandar Manasiev
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Arbana Xharra.jpg

Mixed-up and Moderate

Arbana Xharra
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Miodrag Sovilj.jpg

Squatters’ Rites

Miodrag Sovilj
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Aleksandra Bogdani.jpg

Another kind of communist

Aleksandra Bogdani
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Sorana Stanescu.jpg

Less than minimum

Sorana Stanescu
http://fellowship.birn.eu.com/en/file/show/Eldin Hadzovic.jpg

No fit state

Eldin Hadzovic

About the project

The recipients of this year’s fellowship are considering subjects as diverse as hooliganism, activism and migration in search for employment – all under the broader theme of “communities”. Read more about the project on the official Fellowship web site >>